Originea celei mai vechi culturi din lume se află în India. O mărturie a acestei epoci sunt textele originale în sanscrită, Vedele, ce cuprind toate aspectele vieţii umane: ştiinţa, filozofia, religia, meditaţia, istoria, medicina (ayurveda), astrologia (jyotisha), arhitectura, ş.a. Cunoaşterea vedică, ştiinţa spirituală despre Divinitate, este transmisă printr-un lanţ continuu de maeştrii spirituali iluminaţi care au dăruit înţelepciune spirituală discipolilor lor până în zilele noastre. În vremurile vechi, elevii acestor maeştrii învăţau Veda simplu, prin ascultare şi memorizare. Cu "numai" 5000 de ani în urmă, Veda a fost consemnată  oficial prin transpunerea ei în formă scrisă de către marele înţelept Vyāsa. Înţelepciunea vedică a fost pentru prima dată  adusă  în Occident în anul 1965 prin venirea în New York a Graţiei Sale Divine A.C. Bhaktivedanta Swami Prabhupāda. Numai Śrīla Prabhupāda a avut inspiraţia de a introduce învăţătura universală a Vedelor în cultura occidentală şi a fondat astfel Societatea Internaţională pentru Conştiinţa de Kṛṣṇa, care s-a extins rapid în întreaga lume.

Originea celei mai vechi culturi din lume se află în India. O mărturie a acestei epoci sunt textele originale în sanscrită, Vedele, ce cuprind toate aspectele vieţii umane: ştiinţa, filozofia, religia, meditaţia, istoria, medicina (ayurveda), astrologia (jyotisha), arhitectura, ş.a. Cunoaşterea vedică, ştiinţa spirituală despre Divinitate, este transmisă printr-un lanţ continuu de maeştrii spirituali iluminaţi care au dăruit înţelepciune spirituală discipolilor lor până în zilele noastre. În vremurile vechi, elevii acestor maeştrii învăţau Veda simplu, prin ascultare şi memorizare. Cu "numai" 5000 de ani în urmă, Veda a fost consemnată  oficial prin transpunerea ei în formă scrisă de către marele înţelept Vyāsa. Înţelepciunea vedică a fost pentru prima dată  adusă  în Occident în anul 1965 prin venirea în New York a Graţiei Sale Divine A.C. Bhaktivedanta Swami Prabhupāda. Numai Śrīla Prabhupāda a avut inspiraţia de a introduce învăţătura universală a Vedelor în cultura occidentală şi a fondat astfel Societatea Internaţională pentru Conştiinţa de Kṛṣṇa, care s-a extins rapid în întreaga lume.

Scopul societăţii este propagarea sistematică  a cunoaşterii spirituale în comunităţile umane în general, şi, în special, educarea oamenilor în tehnicile vieţii spirituale pentru a controla dezechilibrul valorilor morale şi a atinge adevărata unitate şi pace în lume.

Kṛṣṇa - acest nume este transcendental. Kṛṣṇa înseamnă cea mai mare plăcere. Fiecare dintre noi, fiecare entitate vie, caută plăcere. Dar noi nu stim cum să căutăm plăcerea în mod perfect. Din cauza unei concepţii materialiste asupra vieții, suntem frustaţi la fiecare pas în încercarea de a ne satisface această plăcere, deoarece nu avem nici o informaţie legată de adevărata platformă, pe care să avem plăcere adevărată. Pentru a se bucura de plăcerea adevărată, o persoană trebuie să înţeleagă mai întâi că el nu este corpul său, ci conştiinţă. Nu este exact conştiinţă, deoarece conştiinţa este de fapt simptomul adevăratei noastre identităţi, aceea de suflete pure, care acum sunt contopite cu acest corp material. Ştiinţa materială modernă nu pune accent pe acest subiect și, de aceea, cercetătorii sunt uneori induşi în eroare în încercarea lor de a înţelege sufletul spiritual. Dar sufletul spiritual este un fapt, pe care oricine  îl poate înţelege datorită prezenţei conştiinţei. Orice copil poate să înţeleagă faptul că simptomul sufletului este conştiinţa.

Întregul proces pe care încercăm să-l învăţăm din Bhagavad-gītā (Cântecul lui Dumnezeu) este cum să ajungem la acest nivel al conştiinței. Dacă acţionăm de pe acest nivel al conştiinţei, atunci nu vom mai fi împinşi din nou spre nivelul conştiinţei corporale. Astfel, la sfărşitul vieții, vom fi eliberați de contaminarea materială și viaţa noastră spirituală va fi revitalizată. Rezultatul final este acela că, după ce vom părăsi acest corp, vom avea parte de viaţa nostră spirituală eternă și completă. Sociateta Română pentru Conştiinţa de Kṛṣṇa are scopul de a ne menţine într-un contact permanent cu Kṛṣṇa.